„Afacerea Muntele Gaura“, în instanţă

Adauga comentariu Trimite articolul pe email Vezi comentarii Tipareste articolul

Brăneanul Alexandru Anganu-Băncilă, care a revendicat şi a câştigat pe Legea 18/1991 dreptul de proprietate asupra Muntelui Gaura din Bucegi, ar putea ajunge în situaţia de a pierde domeniul ce se întinde pe o suprafaţă de 674 de hectare (6.740.000 de metri pătraţi) urmare a procesului demarat de reprezentanţii composesoratului Şimon care susţin că proprietarul de drept al muntelui este fosta primărie Şimon care a dispărut între timp, continuatoarea acesteia fiind Primăria Bran. „În prezent, pe rolul instanţei este un proces demarat de cei de la composesorat, în urma căruia se va decide validitatea extrasului CF şi, în ultimă instanţă, cine are dreptul de proprietate asupra muntelui“, a precizat subprefectul braşovean Szakal Andras.

„Afacerea Muntele Gaura“ a ieşit la iveală în anul 2005 urmare a unui anunţ publicat în presa prin care Alexandru Anganu-Băncilă scotea la vânzare Muntele Gaura din Bucegi. „Vând Muntele Gaura, fâneaţă alpină şi pădure în Munţii Bucegi, 674 de hectare. Acest domeniu poate fi cumpă rat în vederea unui Parc de Vână- toare privat, aici existând toate animalele sălbatice carpatine întâlnite în Munţii Bucegi.

De asemenea, aici poate fi făcută o zonă schiabilă după standarde europene. Preţ: 6 euro/mp“. Alexandru Anganu-Băncilă a revendicat Muntele Gaura însumând 674 de hectare, după ce a prezentat o Carte Funciară desfăşurată, din anii 1940, prin care a demonstrat că respectivul munte a fost vândut pe bucăţi familiei sale. Între timp, reprezentanţii composesoratului Şimon au prezentat comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar un extras CF din care rezultă că proprietarul muntelui este de fapt Primăria Şimon. Cum aceasta nu mai există în prezent, continuatoarea sa este Primăria Bran. Pentru că noul proprietar s-a intabulat pe suprafaţa retrocedată, reprezentanţ ii composesoratului Şimon au atacat în instanţă dreptul acestuia de proprietate.

„În prezent, pe rolul instanţei este un proces demarat de cei de la composesorat, în urma căruia se va decide validitatea extrasului CF şi, în ultimă instanţă, cine are dreptul de proprietate asupra muntelui“, a afirmat subprefectul Szakal Andras.

Muntele Gaura, rezervaţie protejată
Muntele Gaura este rezervaţie ştiinţifică, trecută pe lista ariilor protejate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a III-a: zone protejate. Ceea ce înseamnă că actualii proprietari nu vor putea face nimic care să încalce legislaţia în domeniu rezervaţiilor protejate. La vremea respectivă, Grigore Caloianu (consilierul pe probleme de silvicultură al ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur,) preciza: „Nu am auzit să se întâmple aşa ceva până acum. Dacă este adevărat, proprietarul va primi nu doar actele de proprietate, ci şi pachetul legislativ pe care trebuie să-l respecte. Astfel de domeniu trebuie privit din punct de vedere ecologic, nu economic“. Muntele Gaura porneşte de la Vârful Omul (2.507 metri altitudine), pe valea cu acelaşi nume, până la 1.900 de metri. Are cascade naturale, sute de hectare de pădure şi o bogată faună (capre negre, râşi, lupi, urşi, vulpi, cerbi) şi face parte din rezervaţia Bucegi. (Parcul natural Bucegi). Administrativ, rezervaţia principală din Bucegi aparţine de trei judeţe: Prahova (3.850 ha), Dâmboviţa (2.060 ha), Braşov (770 ha). Ea are un caracter complex, cu elemente de relief extrem de spectaculoase, cu o geneză şi o evoluţie interesante, la care se adaugă o bogată paletă floristică şi faunistică, precum şi câteva puncte în care geologii au depistat urme de vieţuitoare ce au trăit cu multe milioane de ani în urmă în mările care acopereau această regiune.

Circurile şi văile glaciare au o desfăşurare aproape radiară în jurul vârfului Omu. Cea mai mare parte din complexele glaciare se află în limitele rezervaţiei Bucegi, excepţie făcând cele din bazinul Ialomiţei. Se includ în întregime complexele Gaura, Ţigăneşti, Mălăeşti, Moraru, Cerbu. Circurile, loje ale vechilor acumulări de gheaţă şi zăpadă, se află la obârşia acestor văi, la înălţimi în jur de 2.000- 2.200 de m.

Pe fundul circului există mase de grohotiş (cele mai vechi sunt acoperite de vegetaţie), acumulări recente de blocuri şi bolovani depuse de avalanş e, în partea frontală, circurile se termină prin praguri glaciare înalte de zeci de metri, pe care apele pârâurilor, mai ales primăvara sau după ploile bogate, înregistrează căderi spectaculoase. De remarcat că cererea de retrocedare a fost primită de către autorităţile locale din Bran care au omis prevederile Legii 5/2000 privind zonele protejate.

„Le dăm pădurea şi muntele, au documente, şi nu avem nimic împotrivă“, afirmă Gheorghe Hermeneanu, edilul comunei Bran în perioada respectivă. Vacanţa magistraţ ilor va prelungi termenul de pronun- ţare al sentinţei asupra legalităţii CF şi al proprietarului, motiv pentru care situaţia rămâne în stand-by.

581 Afisari