Referendumul pentru autonomie, dispută la nivel înalt

Adauga comentariu Trimite articolul pe email Vezi comentarii Tipareste articolul

Vizita oficială a preşedintelui Ungariei, Laszlo Solyom, în România, a coincis cu punctul culminant al scandalului legat de referendumul pe tema autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Întâlnirea dintre preşedintele Băsescu şi şeful statului maghiar a fost mai mult decât tensionată, conform surselor noastre. La sfârşitul întrevederii oficiale dintre cei doi şefi de stat, declaraţia preşedintelui Ungariei faţă de iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc a depăşit neutralitatea diplomatică, acesta susţinând proiectul privind autoguvernarea locală şi judeţeană.

Discursul preşedintelui Traian Băsescu pe tema referendumului neoficial din Ţinutul Secuiesc a fost unul vehement, în care şeful statului a decretat că demersul CNS este unul „ilegal“. „Ceea ce se întâmplă încalcă prevederile Constituţiei României.

Pe de altă parte, referendumul pentru autonomie teritorială este ilegal“, a declarat Băsescu. El a precizat că referendumul va trebui să se limiteze la a afla care este dorinţa populaţiei din zonele cu majoritate maghiară, dar a explicat că rezultatele acestuia nu pot fi valorificate. „Pot să vă spun că atât timp cât va rămâne o testare a voinţei populaţ iei, putem spune că este ce se afirmă. Dar când cei care astăzi fac teste - nu înţelegem foarte bine, cu răbdarea statului român, cu Constituţia, ce testează dânşii - în momentul în care încearcă să valorifice rezultatul acestui aşa-zis test sau referendum ilegal, statul român va aplica fără ezitare Constituţia şi legile statului, iar responsabilitatea va aparţine celor care acum realizează un act neconstituţional, pe teritoriul unui stat naţional, unitar, indivizibil şi, să nu uitaţi, un stat suveran“, a afirmat şeful statului. Pe de altă parte, preşedintele Ungariei a insistat pe ideea că demersul este unul firesc, din moment ce „societatea maghiară de aici e loială naţiunii române dar, din punct de vedere cultural, aparţine naţiunii ungare“. „Am solicitat să se înceapă un dialog deschis şi democratic legat de diferitele forme de auto-organizare şi autogestionare a minorităţii maghiare, care ar contribui la clarificarea conceptului de autonomie“, a spus Solyom. El a încercat să dea drept exemplu situaţia minorităţilor din Ungaria, care au „autoguvernări la nivelul localităţilor, la nivelul judeţelor şi la nivelul ţării“. Şeful statului ungar nu a sa oprit aici, el declarând autoritar că a exprimat „exigenţele“ ca în România să existe „facultăţi în limba maghiară, independente“. În replică, Traian Băsescu a declarat că toţi cetăţenii români sunt obligaţi să respecte Consituţia „în baza căreia sunt recunoscute cele 18 minorităţi, reprezentate în Parlament prin automatism, în baza căreia se adresează în limba maternă în instanţe, opţional învaţă în limba maternă, şi o Constituţie care garantează dreptul de a-şi păstra şi perfecţiona obiceiurile şi tradiţiile. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem primii parlamentari români intraţi prin automatism constituţional în Parlamente ale statelor UE“, a adăugat ironic, şeful statului.

Vizita preşedintelui Ungariei în România a continuat cu o întâlnire cu liderul UDMR, Marko Bela, la sediul Uniunii, şi urma să se încheie cu o recepţ ie la Palatul Cotroceni. De cealaltă parte, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că referendumul capătă forma unei provocări extrem periculoase. „În legătură cu referendumul care a avut loc duminică, în diferite localităţi din Transilvania, punctul nostru de vedere este foarte clar: este o acţiune care contravine ordinii constituţ ionale din România“, a afirmat liderul liberal. El a subliniat faptul că ţara noastră este un model în ceea ce priveşte situaţia minorităţilor. „În România există suficientă autonomie locală, în baza descentralizării administraţ iei. Pe de altă parte, România este un model în ceea ce priveşte raporturile dintre majoritate şi minorităţi şi, prin urmare, condamn clar acest demers“, a explicat Tăriceanu. Liderii PNL au adoptat o hotărâre prin care susţin că demersul CNS este „anticonstituţional şi ilegal“. Liderii PLD au condamnat şi ei referendumul pentru autonomie printr-un comunicat în care cer tragerea la răspundere a celor vinovaţi de încălcarea legilor române. Preşedintele PSD, Mircea Goeană, a declarat că şeful statului şi premierul sunt „indecent de întârziaţi“ în stoparea acţiunii iniţiate de CNS. „Este o dovadă de demagogie şi de reacţie întârziată din partea structurilor statului. Ce au păzit CSAT şi Guvernul, Ministerul de Interne, serviciile de informaţii, care timp de un an de zile au tolerat oganizarea, încurajarea şi derularea acestor referndumuri?“, s-a întrebat Geoană. Văzându-şi iniţiativa atacată din toate părţile, vicepreşedintele CNS, Ferencz Csaba, a susţinut că exprimarea opiniei este un drept fundamental, prevăzut în Constituţie, şi justifică organizarea controversatului referendum. „Referendumul intern este o exercitare a dreptului la opinie, deci nu este ilegal“, a apărat vicepreşedintele CNS iniţiativa formaţiunii sale. Totuşi, el nu a ezitat să prezinte primele rezultate ale referendumului şi a declarat că, în cele zece localităţi în care au fost adunate voturile cetăţenilor, 98,99% dintre respondenţi s-au declarat pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. În ciuda reacţiilor vehemente împotriva acestei iniţiative, CNS-ul va continua referendumul şi în zilele următoare.

251 Afisari