SRI - în boxa acuzaţilor

Adauga comentariu Trimite articolul pe email Vezi comentarii Tipareste articolul

Scandalul Rompetrol, devenit „dosarul Rompetrol“, continuă să pună mari semne de întrebare atât asupra vinovăţiilor formulate de procurori, cât şi asupra funcţionării serviciilor secrete române. Ieri, la bară, nu s-a aflat Dinu Patriciu şi Rompetrol, ci Serviciul Român de Informaţii, care a fost acuzat de către avocaţii omului de afaceri că a interceptat ilegal convorbirile telefonice ale angajaţilor grupului petrolier. Reprezentanţii SRI au recunoscut, în urmă cu un an, că nu au beneficiat de un mandat legal pentru a ţine sub observaţie telefoanele şi pentru a înregistra convorbirile.

Tribunalul Bucureşti a admis, ieri, cererea avocaţilor lui Dinu Patriciu prin care aceş- tia au cerut Serviciului Român de Informaţ ii - SRI să prezinte toate documentele referitoare la interceptarea convorbirilor telefonice ale persoanelor implicate în dosarul Rompetrol. Reclamanţii susţin că SRI ar fi interceptat convorbirile purtate de Dinu Patriciu de la telefoanele personale şi de serviciu, în perioada 1994-2005, iar în perioada 2003-2005 ar fi fost ascultat întregul sistem de comunicaţii al Rompetrol. Magistraţii au cerut SRI ca, până la termenul din 23 aprilie, să răspundă acestor cereri şi să specifice dacă actele aveau un caracter secret. SRI a recunoscut, la timpul potrivit, că „nu a solicitat şi nici nu a obţinut de la organele competente acte privind autorizarea efectuării unor activităţi de interceptare pe numele sau cu privire la persoana juridică reclamantă“, şi că a ascultat telefoanele lui Patriciu timp de un an şi trei luni, începând cu anul 2003.

Legislaţia prevede o perioadă maximă de şase luni pentru care poate fi solicitat un mandat de interceptare a convorbirilor, care poate fi prelungit cu încă trei luni, atunci când situaţia o impune. În acest caz, prelungirea s-a făcut de trei ori, faţă de termenul admis de lege. Toate aceste urmăriri s-au făcut cu ştiinţa autorităţilor statului, care au primit informări din partea SRI: Preşedinţia României, primul-ministru, ministrul Economiei şi Comer- ţului, ministrul delegat pentru coordonarea autorităţ ilor de control şi preşedintele Consiliului Concurenţ ei. SRI a mai precizat că informaţiile obţinute din ascultarea telefoanelor au fost clasificate „secret de stat“, cu nivelul de secretizare „strict secret“. O parte dintre acestea au fost transmise procurorilor şi au fost declasificate, în vederea folosirii lor ca probe. Şi avocatul lui Dinu Patriciu şi al Rompetrol, Ovidiu Buduşan, consideră că actele solicitate nu pot fi secrete, tocmai datorită faptului că au fost folosite pentru întocmirea dosarului, şi a susţinut că SRI nu a fost învestit de către Parchet pentru a intercepta telefoanele lui Dinu Patriciu şi ale celorlalţi angajaţi ai Rompetrol. Pentru a dovedi că interceptările telefonice au adus prejudicii grupului de firme cuprinse în Rompetrol, la termenul de ieri a fost audiat Nicolae Ionescu, vicepreşedintele Departamentului de Comerţ din cadrul grupului, care a descris modul în care compania a fost afectată de interceptări şi de apariţia în presă a convorbirilor: „În urma simplului anunţ în media că telefoanele Rompetrol sunt ascultate, agenda mea a sărit brusc şi m-am găsit în situaţia de a purta discuţii, pe care în mod normal le purtam la telefon, prin întâlniri directe, care de regulă se desfăşurau în afara biroului“.

SC Rompetrol SA a acţionat în judecată SRI, după apariţia în presă, în luna aprilie 2006, a unor stenograme. Acestea cuprindeau discuţiile purtate de Dinu Patriciu cu diverşi parteneri de afaceri. Ca urmare a acestor dezvăluiri, puse pe seama unor surse din interiorul SRI, Patriciu şi Rompetrol solicită despăgubiri morale în valoare de 1.325.000 lei pentru fiecare în parte. Aceste sume reprezintă o compensaţie pentru afacerile pierdute şi pentru faptul că au fost periclitate „relaţiile cu partenerii de afaceri, mai ales cu cei din străinătate“. Apariţia stenogramelor în presă a creat impresia, pentru partenerii potenţiali ai grupului Rompetrol, că orice informaţie economică este la vedere şi că nu se cunoaşte termenul de „confidenţialitate“. O altă reclamaţie la adresa SRI se referă la faptul că interceptările cu pricina au fost realizate „cu încălcarea flagrantă a legii“ şi reprezintă „o ingerinţă nejustificată, indezirabilă şi nelegitimă într-o societate democratică“. Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţ ilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii a răspuns, printr-o adresă aflată la dosar, că SRI „a efectuat legal interceptarea telefoanelor, având la bază acte emise de Parchet“, iar directorul SRI de atunci, Radu Timofte, a declarat, în februarie 2006, că interceptă rile au fost efectuate, „în intervalul de timp indicat, în temeiul Legii privind siguranţa naţională a României“.

433 Afisari